Am un prieten. Cel mai bun prieten manager pe care îl cunosc. De mulţi ani. Atât de mulţi încât nu-mi mai amintesc când m-am pricopsit. Era doar un manageraş.
Acum nu.
Nu căuta definiţia prieteniei pentru că o voi da eu. O definiţie a prieteniei cu un manager nu o găseşti. O cladeşti, o consolidezi, o întreţii, o inventezi, o perii, o aştepţi, o ascunzi, o povesteşti la un chef, o fructifici, o scrii, o ignor, o forţezi sau o bagi în lista messenger.
Am şi numărul de telefon al celui mai bun prieten al meu manager.
De pe google. Persoană publică.
Când ne vedem pe stradă mă salută. El pe mine! Ridică o sprinceană, şi, telepatic simt un “bună”.
S-a întâplat o dată. Ce zi memorabila!
Altă dată am fost de faţă la o discuţie. Între cel mai bun prieten al meu (managerul) şi cel mai bun prieten al său. Despre ascendenţi. Este stupefiant! Chiar şi managerii au ascendenţi. Ca oricine. Al meu are în leu. Este colossal!
Te-ai fi gândit că eu pot avea un prieten atât de bun, manager, care mai are şi ascendant în leu?!
Apoi, discuţia practic a explodat către habitatul sălbatic al leilor. Spre puterea acestor regi… virilitatea ritualică a împerecherii… răgetul stăpânitor…
În timp ce prietenul meu descria fălnicia sălbaticiunii acestea, folosind o grămadă de cuvinte (pe care am vrut să le notez, să văd ce înseamnă, dar am uitat!), am avut o revelaţie!
…………………………………………………
partea a doua
A trecut ceva vreme de atunci. Nimic nu este schimbat. În prietenia noastră. Mi-am zis că n-ar fi rău, data viitoare când îl văd, să-i zic că este cel mai bun prieten. Sau cel mai bun manager?!
Oricum, n-aş putea să-i spun (să nu răneşti niciodată cel mai bun prieten-manager!) că ascendentul meu este tot în leu.
De ce aş face-o? În definitiv ce e un leu? O pisică cu un miorlait mai elaborat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu