Tânăr licenţiat. Puţin speriat, cât să nu se vadă. Dornic de ascensiune, valid în a-şi practica specializarea, iată-l după 10 ani!
În bune relaţii cu toţi. Cu patronii, subordonaţii, colaboratorii.
Apreciat şi lăudat. Vânat de alte firme. Munca începe la 9 şi se termină când e gata.
Are obiective pe termene: lungi, scurte, şi imediate( de exemplu:” dacă licitaţia nu se încheie în 5 minute, fac pe mine!”).
Satisfacţiile sunt pe măsura implicării. După 10 ani, partea financiară nu mai este o motivaţie. Prestigiul.
La început, nu şi-a luat nici concediul. Muncă. Muncă. Ca un drog. O duminică la mijloc, şi intra în sevraj!
Nunta… Botezul... Programate după un raţionament strict: 48 de ore, apoi înapoi la muncă.
I-a speriat pe toţi. Dacă ar fi avut timp, s-ar fi speriat şi pe sine. Nivelul muncii imens. Făcea totul cu mâna lui. . .
Subordonaţii, executau nişte chestii, el era creierul. Fără el, firma trebuia să o ia de la zero. Firmă nouă!
S-a dus vestea peste văi şi dealuri…
În sfârşit s-a relaxat! Şi-a luat şi secretară . Firma s-a extins. Meritul lui. Nu mai are de ce să-i fie frică. Concedii? Două pe an, plus liberele legale.
Are telefon de la firmă, maşină, ore de masaj, bilete în Grecia. Mereu şi-a dorit Veneţia, dar erau oferte promoţionale. De la firmă.
Şedinţele, acum ţin cât vrea el.
Le deschide şi le închide.
Are şi extravilan. Zonă predestinată. E în construcţii. Decorul casei l-a adus de la Europa. Dragonul Roşu. Totul cu gust.
E mulţumit. El încuie, el descuie. Face grătare cu ceilalţi… şi-a luat un câine. Plăteşte şi o femeie din zonă să-i facă curat. De mâncat, în oraş. E mai comod.
Când a primit invitaţia, a privit în jur. Au trecut 10 ani! Şi-a cumpărat un costum şi s-a dus singur.
Oricum nevasta era altă promoţie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu